Vis nuclear


Se-apropie o iarna nucleara.
Ne va răci de tot, pe toți, pe veci,
Îi simți de-acum fiorii, stând în casă,
Prins între ziduri de secunde reci.


Războiul rece a trecut, rânjind,
Urmat acum de cel nepăsător
Ne-a încuiat în buncăre: soldații
Unei noi ere fără vis sau zbor...


Aerul îl respiri condiționat
În ritm cu miile de piepturi seci
Ascunse sub beton ca armatura
Unei societăți de capete-dovleci!


In buncărul high-tech decomandat
Stai după monitor și-ți plângi de milă.
Alienat ceri sfaturi psihopate
pentru o personalitate-ușor labilă


Dar va veni seringa salvatoare!
Ii vei zâmbi ca iarba primăverii.
Te va dopa cu dulce metadona,
cu surogatul urii si-al plăcerii!


Si vei uita de frig, fiori și frică;
Un rictus standard vei purta pe chip,
Iți vei găsi iar pacea ulterioară
Sevrajului. Vei fi doar "un alt tip".


Prefer iradierea ce ucide
Și cancerul de game la timpan,
Aleg să luminez în întuneric
Nu să mă camuflez în bolovan!