o frunză albastră au curs ochii mei

ceilalți au luat bilet
și s-au așezat de spectacol
ieși din tine și arată-ne frunza
îmi strigau rotindu-se
ca niște limbi de foc amețit

egoistă și ruinătoare de artă ce ești
îți privești noaptea frunza albastră
când oamenii dorm
când stelele dorm
când scările dorm
și cei care am dat bani pentru ea
îți scormonim ochii degeaba căutând-o
vrem frunza albastră prin cablu

am strâns pleoapele ocrotindu-mi
tristețea
nemernicii îmi furaseră ochii
...frunza albastră pâlpâia dintre gene
nemustrându-i...