Toamna descărnată scurmă-n pușcării.

Tulbure pe suflet burnița se cerne
pieptul își aprinde stinsele caverne.

Petele de sânge în infirmerii
parc-ar pune frunze ruginite-n perne,
parcă, pe cearșafuri, trandafiri târzii.

Poate chiar la noapte, frații mei pustii,
când afară vinul suferă-n taverne,
vom porni lunateci pe poteci eterne
să ciocnim cu sfinții cupe străvezii.