Fac din speranțe un castel
Zidit în clipe de visare,
Amestec murmure-n pastel
Și le aștern într-o scrisoare.

Întâi tușez o adiere
În loc de părul roșu-mac,
Obrajii-i țes ca mângâiere,
Și-n loc de buze arcuri tac.

Pe trup pun unduiri de rouă
Ce curg pe sâni ca murmurări,
Iar spre adâncuri plec o nouă
Rostire-n tumult de vâltori.

Pe coapse-oi zugrăvi icnire
Ca-ngemănare în destin,
Tablou din șoapte de iubire
Îți fac și-n suflet îl rețin.