Amintirile noastre se-ascund in vise
afara-au ramas doar petalele uscate
ale narciselor pe care femeia-vant
le prinde in parul ingerilor facandu-i
sa promite ca le vor reda galbenul si
albul si verdele si rosul.
Femeia-vant patrunde in visele noastre
si scoate din nou si din nou alte dureri
alte sperante,alte franturi,
dorintele pe care noi,intr-un
acord mutual,le-am interzis manifestarea.
A decis de una singura ca ele trebuie
sa traiasca,sa fie un fel de energie
pentru vietile lipsite,la un moment dat,
de caldura.
Femeia-vant cunoaste ordinea lumii.