Stând de vorbă cu trecutul,
privesc în față necunoscutul,
drumul pe care
cu emoție l-am ales,
cu florile speranței
aș vrea să îl împodobesc.

Seninul de deasupra frunții mele,
clipe de frumos
aș vrea să-mi dee.
Cu pași timizi
spre tine mă îndrept,
comori de suflet strâng la piept.

Curcubeu pe cerul tău aș fi
de m-ai iubi
și ce aș mai fi?
Albastru sclipitor de zi
și stea în noaptea ta,
val blând rătăcitor și răsărit,
aș presăra pe oricare cuvânt
un tainic cânt.