Regăsirile de sine sunt cele mai frecvente
te cauți printre cele verbale...te găsești
te cugeți ca să ai la cine cugeta
...și e firesc...te regăsești
chiar azi m-am întâlnit deschisă
pitită într-un unghi sferic
la marginea unui colț de neant
împinsă de mâna "nu știu cui"
la vreo trei metri de firul vieții
în altă zi m-am trezit într-un uter
bănuiesc că era al mamei...
acolo ședea un embrion de culoarea
vântului în spulberare...
ce era de zis?
"scoteți-mă fraților de acolo
vreți să mă sufoc în aer oxigenat?"
(așa-i)
într-o dimineață visam duminicile
seara mă trezesc într-un deziderat de sâmbătă
plăcerile mici sunt greu de regăsit
stau zile în șir să le țes
iar când ajung la capătul fusului
mă trec fiori căci nu știu care să fie
verdictul ultimului fir depănat
plăcerile mele sunt așa ca ale fluturilor
subjugați de gândul reproducerii
dând din aripi zănateci până își marchează
într-un ochi de aer albastru
terenul pentru acțiune
în dimineața asta mă regăsesc
în cana de cafea amară
pe care nu pot să o beau cu patosul din vremuri
mă sorb pe mine...începând cu degetele mâinilor
dar am să o las să se răcească nițel
ca să nu-mi frig limba...