Pe-aici când scrie, scrie îndesat
Nu ca prin alte site-uri un ceas două
Ziua ne plouă-n poante ne-ncetat,
Și când se crapă-n ziuă iar ne plouă

În faptul zilei, muzele lui plâng
Și suntem toți plouați precum o curcă
Că de te pune dracu să calci strâmb
El scrie epigrame, nu se-ncurcă!

Iar când s-arată vreun poem sărac
Îl laudă ca să ne facă-n ciudă,
Și-l pune-n stânga tocmai în cerdac,
(să juri că pân la urmă nu-i o rudă)

Există și răstimpuri când se moaie,
Și nu ne mai privește-așa, de sus
Când papuașu’ nost’ cade sedus,
De-o blondă or brunetă… chiar bălaie

De-altfel moldoveanu-i tip frumos
Ce-i că din burtă tot mai are-o bură,
Iar părul cel “brunet”* mai cade jos,
(Ups)
Îmi iartă Ioane spurcata mea gură.

*de la un Amic citire.

P.S. La mulți ani dragă Ioane, multă sănătate și fericire, multe poezii și epigrame frumoase așa cum ne-ai răsfățat.