Îngropată-n mirosul de trandafir
din luminoasa dimineață
culegeam petale ca vișina putredă
și le puneam în mîna bunicii
în care se făceau dulceață.

Dulcea mea lumină și mîntuitoare
firul nădejdii n-a fost rupt
cît plutește încă galbena miere
în care stau petalele-aruncate
de mîna ei închisă dedesubt.

Nu putem fi cu totul despărțiți
de cei plecați dintre noi
altfel cum ar fi putrezit ulucile
acestui cimitir de țară unde florile
sunt mai înalte decît crucile.