Umbrește-mă cu-o geană de lumină,
Într-un iatac, în nopți cu lună plină.
Tu să strecori iubirea printre unde,
Ca somnul liniștit să mi-l inunde.

Dac-oi ofta, să nu mă lași în pace ¡
Iar de-i simți că inima nu tace,
Așează lin pe coapse și pe pântec,
Al razelor fior ca pe-un descântec.

Te voi primi în țara dintre vise,
Cu taine și-alintările promise.
Tu, doar atât, coboară și m-alină,
Umbrește-mă cu-o rază de lumină !