Din duh, din carne și din oase
Cu întregu-mi existent,
Voi rosti puternic cu maxilarele încleștate:
Mi-e dor de tine, cum nu mi-a fost niciodată!
Mi-aud cuvintele oțelind în piatră ,
Ce pocnesc,în lemn cum crapă ,
Guri de muți deznoadă .
Și de-o data bulmerang ,
Îmi rup genunchii
Și-mi cutremură auzul .
Mi-e dor de tine cum nu mi-a fost niciodată !