PIANUL

Pe aripile eterne ale muzicii

Iti fuge alba mana
Pe clape-ndoliate
Iar glasul tau ingana
Mereu aceleasi soapte :

Din nestiute sfere
Astept mereu sa vie
Un vant ca o parere ,
O ploaie voirie…

Pianul tainic plange
Sub ata mangaiere
Cu acorduri prelunge
In alba incapere .

Stiu ,ti-ai dori sa cada
O ploaie viorie
Ce lacrima sa-ti stearga
Cu flori de iasomie .

Dar a ta alba mana
Pe clape moare-ncet
Doar glasu-ti mai ingana
Dulci vorbe de poet .