Incerc un gand neputincios s-ascund in frageda hartie...
Am obosit sa-ti caut buzele firave printre vise
Mi-acopar trista fericire cu nori grei de nimicnicie
Si te las sa-ti pierzi nemurirea in vorbele nescrise

Ti-am luat o buza si un sfert presate-n carte de poeme
Si-ti las blanda atingere sa se stearga pe foaie
Miros dulcea-ti culoare pierduta-ntre catrene
Si-mi dau suflul de fum in somn sa se inmoaie

Te las sa fii copil in jocul tau de soare
Te las sa mai iubesti si sa mai plangi putin
Sper jocul efemer zambet sa nu-ti omoare
Si lacrimile tale cu suflet sa le-ntin

Iti las un labirint intact sa il ocupi
Cu inima-mi de gheata gravata pe intrare
Si apa de Venetia pastrata in pahare
Cu-al tau zambet de soare te rog sa il corupi

Am saracit in somn si vreau sa imi inchin
Un ultim vis de vara in cea de-a 12-a noapte
Il las pe Dumnezeu, curier sarac, sa-ti dea
A mele 21 de zambete si soapte.