ne împiedicăm de iriși morți de vreme rea

îngeri în costume de aripi ne invită la dansul de cafea

doi, mereu o mulțime, ne înghesuie în colțuri

ne amintim de noi pe alocuri

revine ghidul derutat

că nu ne-a găsit unde ne-a uitat

și plângem amarnic în abis

“ce păcat că nu visez în acest vis!”

sau coșmar

la un somnambul i se pare chiar

în stânga avem universul de dreapta

în dreapta sperăm să ne găsim jumătatea

mergem separați

care de timp care speriați

ne visăm într-o dimineață

cu o ceașcă de ziar în față

ajungem la orizontul prezent în broșură

nu e acasă și mai facem o tură

eu stau pe loc tu dai cu zarul

așteptăm răstigniți pe tipar ziarul

să cumpărăm alt ghid

de desenat umbre pe zid