Mi-am astupat rănile,
cu ceară
...și din candele
îmi fac așternut sfânt.
În mine cresc păduri,
dar...le îngrop,
inconștinetă, cu amintiri.
Îmi ling rănile,
îmi plâng sângele
din răni
și le pun pecete
din ceară -îți spun-
să nu le mai văd,
să nu le mai aud
disperarea,
din care răsar.