Rămân în banca mea de pe la marginea de lume cu chirie

Pe lângă mine trece Dumnezeu să mă întrebe
- Bă fiule ia spune repede tu când plătești
(se face noapte printre lumânări)
- Eu! Tot timpul Frate tu nu vezi că timpul e chiar plata mea!

Și Domnul merge mai departe Pe margine sunt mii de fii în banca lor La fiecare se oprește
să întrebe și să vadă de nu cumva vreunul dintre ei a rupt biletul altuia de viață din cotor

Rămân în banca mea la margine și-n ziua-doua
Iar vine Fratele să mă întrebe când plătesc și să îmi spună că în prima zi pe margine toți dintre vii aveau bilete de plecare și că pe drum n-ar încăpea decât o parte
- Mă eu zic ( aici Domnul se apleacă să-mi șoptească) eu zic să numeri până mâine-a treia zi să numeri toate păsările toți copacii toate gâzele și toate picăturile din vinul pe care am văzut că l-ai vărsat. Am să vin mâine-a-treia zi să văd să număr eu ce tu n-ai numărat

Și Domnul merge mai departe
A patra zi nu a venit
(Eu număr mai departe păsări și copaci și picăturile de vin zdrobit din vița timpului la infinit)

În ziua cea cu numărul de cinci apare Domnul
El trece mai departe- are treabă Prin lume parcă cineva stârnește iar potopul
A șasea zi iar a trecut (pe banca unde stam vecinii mei din stânga și din dreapta se băteau pe timpul meu cu pumnii și cuvintele aproape descusute )

A șaptea zi e mâine

sunt pregătit
El a avut răbdare să m-asculte