tu te visezi tu
pătrunzând această insectă
al cărei împiedicat acces
la azilul clepsidră
te plămădește
într-un cumplit semafor
ce-ți restrănge sfera
de liberă răsuflare a agoniilor
de prin orificii special marcate
unde timpul tău nu încape

tu te visezi tu
predând obscurității
posibilitățile fototaxiei
de a interveni domol
în sprijinul
puținătății durerii
printre guturale bucăți de om
împotrivite contactului
dincolo de provocarea subliminală

tu te visezi tu
alegând
între o prozaica inoculare cu cadaverină
și acrobatice butoaie
de întineritoare putresceină
vreodată forțate
în râpoase tehnologii fraxineliene

treaz
încă te bate gândul
că oarecum
șterse obiecte ale turbării
cu tupeu se chiorăsc la un tu
fața-n pământ și dubluparcat
sub un deșert aglomerat