e blondă lucru destul de obișnuit
în gradina ei însă florile cresc
mai înalte decat oamenii violete
prin galerii secrete marea le irigă
cu rezerva ei de apă îndulcită
seara o vezi adesea printre răzoare
într-o rochie neagră cu umerii dezveliți
și dacă vi cu o cupă de șampanie
te plimbi cu ea la braț toată noaptea ca într-un labirint
printre flori mai înalte decât oamenii violete
parfumul lor nepământean poate să-ți fie însă
ultima fericire