Copacii cu priviri de blânzi
m-au izbit în tâmplă
și n-am mai putut să-mi aliniez gândurile,
pe fereastra spartă din ochi
s-a așezat o idee
și n-am mai vrut să-mi controlez conștiința ,
întrun târziu ,
am uitat inima deschisă
și-a intrat ultimul liliac ofilit
strangulând Visul.