Mă prinde din urmă cu pași măsurați
Un vânt, o briză de mare sau de munte
Ușor se apropie, arbori nu vă legănați!
Toate vor trece. Sunt chestiuni mărunte.

Tulpinile voastre în infinit înălțătoare coloane
Rezistă tentațiilor trecătoare de învinge,
A vântului aprig dușman rădăcinile filoane
Vă întrețin tăria și nu vă lasă a plânge.

Ce forță miraculoasă ascunde subsolul?
Ne dezlegate taine, enigme dominante,
Dar pe zi ce trece o somitate ,Omul
Le transformă-n realități pregnante.

Nu ZEUS personalitate legendară
A făcut minuni pe mica Terră, în Univers,
Ci Omul cu mintea lui sprințară
Enigmele le-a dezlegat, le-a șters.

Ploiești iunie 1966