Alb imaculat



M-au năpădit salcâmii,cu albă floarea lor,

Retina mi-e mirată,de străluciri ce dor.

Ca ascuțite așchii,adânc,idei ce vor

Să-mi spulbere speranța cu amăgirea lor...

Și asta-n timp ce iarna e prinsă de vifor!

Căldură dulce-n trup și gândul că o să mor...

Imaculate gânduri,ce n-au un viitor...!