Aud cum mângâie tăcerea timpul
Și las în urmă infinitul
Strecor în palma mea nisipul
Timpului ce a trecut
Nemărginita e durerea
Că las în urmă mângâierea
Căldura,dorul și durerea
Nemărginitului trecut
Căldură,dragoste și dor
Călcâiele îmi ard de mor
Se șterge-ncet acel decor
De-odinioară...
Privesc în taină răsăritul
Și valuri sărutând nisipul
Aș vrea să dau în urmă timpul...
Dar las în taină...infinitul...