întâi ți-ai atârnat aripa stângă
apoi aripa dreaptă
și trupul ți l-ai culcat pe prag

și numai eu știu
că trăiești doar în mine
tu și omul

l-am auzit
plângând mereu pe umărul tău
cu umbra speriată de soare
și aruncată cât colo

și nu știu cum sa îți explic
că ești doar o poză lipită
de inimă