prea multă grabă Doamne
prea multă viteză și prea puțin timp
abia dac-apuc să răsfoiesc pe fugă țăriorașeapeșimunți
abia dac-apuc să gust câte puțin din gesturisentimentepriviri
așa cât să nu mor de sindromul Sahara

alerg prin mine cu tălpile goale pe tăciuni aprinși
timpul respiră greu suflându-mi în ceafă ca un câine turbat
se face tot mai târziu
și n-am apucat nici de data asta să-mi iau doza de muguri
am să intru în sevraj ca de obicei din lipsă acută
de verde

de când m-am văzut ultima oară am început să nu mai suport oglinzile
uite și un fir de păr alb și uiteîncăunul iar laba gâștii
în loc să-și vadă de treaba ei unde se cade să stea respectiv
în dotarea păsăretului de curte mi s-a mutat în colțul ochilor
accesoriu obligatoriu pentru dioptria de zeroșapteșcinci

și atunci de ce să mă mai mir că până și tata
a început să îmi zică de la o vreme
sărut mâna?

prea multă grabă Doamne și prea puține clipe
de cheltuit pe vise mult prea ieftine
jobcasăbani și nici măcar un zâmbet
de douășpatru de carate