Stau de vorbă cu tine,
Tu, muza mea,
Fluturele ochilor mei
Și jadul aprins al buzelor tale;
Când suntem supărați,
Vorbim pe jumătate
Și fiecare zâmbește isteț spre celălalt,
Aruncăm muza pe fereastră
Și stăm așa fără să ațipim
De frică să nu supărăm tristețea;
Alteori muza ne dansează,
Ne strânge în brațe
Și ne iubește pentru pacea inimii;
Așa se înfiripă și poveștile;
Basmele cu prinți și zâne;
Și povestea noastră e la fel:
Scrisă, citita, recitită și mereu alta,
Dar aceea și în fiecare zi:
Dansăm cu fluturii în zilele de primăvară,
Toamna culegem castane coapte din rodul verii,
Iar vara ne umplem plămânii cu sarea Mării Nordului;
Of!
Dar?...,
Cum să fac să te opresc din drum,
Tu, marea mea, și muza mea, albastră?