Suferința-i singura cheie perfectă
Când inima mi-e numai incompletă,
În spumele mării te-aș prinde când lipsești,
Mareelor te-aș spune că mă clipești,
că mă ții sub pleoape fără să mă privești!

Te spun și azi și mâine cât mș-nnebunești
Tu, regretul ce nu știi să m-ocolești!
In limbile-amare cu care te iubesc
te cântăresc și scump mi te cerșesc
Pentru clipa-n care-aș putea să te zăresc…