O ceată de clasici borfași
care își bat cu cărămida-n piept,
cotrobăie prin liniștea sufletului
și vor o ordine neclară a gândurilor.
Ei fac o petiție pe o bucată mare de ceară
și în muzeul amintirilor expediază omul înțelept.

Încărcați cu energii prea negative,
bat din picioare și clănțăne din dinți.
Ideea lor este mucegăită de un secol
și cred cu disperare că este genială.
Ei hotărăsc venirea sau poate chiar plecarea
de pe un creier a imaginilor scumpe de părinți.

Este o inspirație nepotrivită de moment
care poate fi lesne imitată de maimuțe.
Acei șerpi ce gâtuie speranța
și au un chip cioplit de nătărăi,
așteaptă cu nesimțire să vină repede vacanța,
să plece în Hawai, unde găsesc femei drăguțe.