e tot mai aproape frigul

duc lada singurătății prin ploaie
câteva lucruri noi
prima piatră molozul caii noștri de rumeguș

îmi spăl ochii

șterg mai întâi imaginea ta hibernală
până încep vertijurile
mă leg bine de trup
adun presimțirile cum adunam mere din curtea bunicii
după cât de perfecte erau culorile
și grija să nu aibă vreo pată

acum se întâmplă totul invers

te servesc din bolul meu cu naivități și memorii
curăț în jur orice urmă de fals
într-un moment de inutilă așteptare
ascult cheriefm ignor că detești franceza

închid muzica în mine chiar și păianjenii
măcar de ai fi fericit