Nu mă mai satur de mine (sau m-am?)
martirizându-mă pe altarul păgân
cu rutina ziarului făcut sul
proiectat precis în termopanul vecinului
recent emancipat
de puștiul mesager căruia mai degrabă
i-ai turna zahăr în rezervorul scuterului galben lămâie
decât să-i lași restul
a zis el
«ești doar o eroină»
dansezi goală
câteodată numai pe dinafară
altădată spirală de frunze uscate
pe corzile timpului ăsta
cântăreț beat lălăindu-și partiturile în bucăți inegale
o zi oarecare
Ziua în care Te-am Pierdut
Sâmbăta Mare
Ziua în care N-am Mai Putut

Da, azi e o zi ‘la fel de festivă’ ca oricare alta
să scot limba lumii
dezacordată de-o partitură
fals interpretată de un violonist mahmur.
Reverberez doar în vălătucii
albicioși
albăstrii
roșcovani
sclipitori
alungi
de fum.


P.S. Alungi se vrea o prescurtare a lui alungiți, iar majusculele sunt voite.