adăpostiți de o vreme
fiecare în gândurile altcuiva
ne-am întâlnit speriați
pentru a fura lumii o noapte

dacă sufletele noastre
se jucau de-a v-ati ascunselea
în sticla de sec alb
incapabile, încă,
să judece corect
o dragoste
trupurile goale
și-au amintit perfect totul
formând, grăbite, puzzle după puzzle
în încercarea de a opri
numărătoarea inversă
a timpului rămas
pentru noi

dimineața
ai făcut cafeaua
ai deschis larg ferestrele
și mi-ai spus
că de fapt
ar fi mai bine să rămâi