În târgul sterp mi-am îngropat o vară,
Zgâindu-mă pedant de la mansardă,
De cum pornea lehamitea să ardă
În țiglele bronzate, până-n seară,

Când toți sergenții se-nvârteau în gardă,
Lovind carambul ferm pe ulicioară,
Și personalul zăbovea în gară,
Iar vântul sfichiuia precum o joardă.

Nici scândurile n-or să mă mai doară;
Nici clipele din colb n-or să se-ntoarcă;
Le-am numărat îndrăgostit de doamna

De la apartamentul trei, de parcă
Se despărtea tot bobul de secară.
Și-am îngropat o vară. Vine toamna.

22.XII.2007