vorbim aceiasi limba,
prin gesturi ne mai iubim,
prin tine timpul se schimba,
motiv ca-n doi noi traim.


ma mint cum te mint si pe tine
si totusi ma gandesc si la noi,
te las din motiv de prea bine,
te las si te vreau inapoi.


nu, viata cui i-o voi cere?
nu astfel eu te-am gasit,
departe de orice parere,
departe de orice tertip.


aproape, iubitii se-nmoaie
cum s-altii au incercat,
din toamna ta fara ploaie
ma nasc in mod repetat.


iti cant si-ti rad in ureche,
in pat suntem doua lumi,
deloc, dar aproape perfecte
departe de orice furtuni.


afara sunt false balante,
in casa e-atat de firesc,
in vantul si ploaia de gloante
m-arunc caci eu te iubesc.


tu sti ca nu pot fara tine
si sti ca nu dau inapoi,
de lume nu mi-e rusine,
ne vede iubind, ficsi si goi.


te simt dintr-o simpla prezenta,
pe coate m-ascund de-anotimp,
desi te iubesc cu frecventa
mi-e frica de tine in schimb.


si daca timpul va cere
sa plec, sa te las far' motiv,
nu plange, nu e durere,
eu plec doar definitiv.


vorbim aceiasi limba,
traim un destin in cadril,
prin tine timpul se schimba,
prin tine eu sunt copil.