padam…padam…
suvenire turbulente aleargă în spatele memoriei.
nu ating cu bătăile solfegiului istorioarele îndrăgostiților;
nu acoperă cu urletele străzii
iubirea.

milord, milord,
te rog
strângeți aripile!
vino aici langă șemineul sufletului meu,
să încălzești cu zâmbetul tău umerii toamnei!
aceasta
va mătura:
frunzele uscate ale tristeții;
micile flori ofilite ale pasagerelor bucurii;
mărăcinii deziluziilor.
curat să fie!
pentru că…
mâine milord,
viața va începe cu tine!