Tăcere…
Străin de umbra-i,
un gând, drumeț solitar către oriunde,
își uită cărarea în urma pașilor...
Tresar,
pleoapele tulburate,
creionează un puzzle descompus
al lunii de dincolo de storuri...
Chem rugător, cu privirea
fulg din lumina astrului tăcut și rece,
să ningă iernatic pe o cărare,
ca apoi să scriu, din urma pașilor
despre umbra rămasă străina de un gand,
drumeț solitar...rătăcit oriunde.