Să-ți spun acum
când pielea de pe mine
e chiar nisipul mării din Egipt
gustând refluxul spumelor saline
iar tu – coral în măduvă înfipt –
te rog, nu te lăsa de mâini străine
zdrobit ori smuls pentru a fi vândut
nici pentru toate lirele sterline
căci, altfel, vei avea de dat tribut
durerii, despărțirii și trădării
prin care trece-o dată orice mal
ce-a cunoscut atingerile mării
și încleștarea asprului coral

***
Te văd roșind
pe-un decolteu sintetic
împodobind modernul silicon
și simt cum mă răsfiră-un vânt bezmetic
întărâtat de jalnicul plocon

Mă ia acum
cât pielea de pe mine
e umedă și bună de lipit –
fii prelungirea valurilor line
pe dunele ce cresc la infinit...