Pe marea în plină furtună
Se zbate vântul gemând.
E noapte cu nori peste lună,
Te-aștept, tu nu vii și eu plâng...

Mă cheamă ploaia și vântul
Și umbrele se-arată râzând,
Durerea îmi răscolește gândul,
Te-aștept, tu nu vii și eu plâng...

De lume tot fug mereu
Și clipa o trăiesc rătăcind.
Doar spațiul e prietenul meu.
Te-aștept, tu nu vii și eu plâng...


Și zile-i urmează o noapte
Dureri noi aducând,
Speranțele toate-s deșarte!
Să te-aștept?... Vei veni?... Oare când?