Afar este frig ca-n frigider
Și gerul se crede lider,
Frunzele nu mai stau spnâzurate de crengi
Au căzut pe troiene prelungi.
Râu a-nghețat
Și s-a transformat
Într-o potecă
Și-alunecă
Toți s-au închis in casă
Numai o fată curajoasă
Se prevede printre două troiene
Mari , groase , gemene...
Iarna nu o vroia afară
Și-i dăruia câte-o rafală,
De vânturi aspre si necruțătoare,
De vănturi aspre si-amețitoare.