nimic oameni de nimic cuvinte de nimic iată-mă
rătăcind într-o chină fără temple
fără marele zid
și în care dragonii sunt biete mâțe ecarisate prin copy&paste

în câțiva ani
mărfurile europene vor invada peicingul
dar peicingul
va da marilor capitale europene
pe ciobanul Niulang și țesătoarea Zhinv

bucureștiul nu este capitală
e un supermarket fără ferestre spre ferentari
și asta e bine spun: e bine! nomazii
se vor simți descumpăniți în fața imensei gropi de gunoi

doar spărgătorii mai cred în „referința scindată a metaforei”
în china fără china totul e real
inteligența
abia folosește la a completa ceea ce nu vom înțelege vreodată

de exemplu nu vom mai purta lenjerie
de fapt nici piele nu vom mai purta dar asta nu înseamnă nimic
oameni de nimic
cuvinte de nimic
pur și simplu un dumnezeu pre-figurativ ce deschide sisteme
după logica infailibilă a șperaclului

râuri păduri munți de haine de plastic
la suprapreț conserve cu resturi de om