agonia
espanol

v3
 

Agonia.Net | Reglas | Mission Contacto | Regístrate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Artículo Comunidades Concurso Ensayo Multimedia Personales Poemas Presa Prosa _QUOTE Guión Especial

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Textos del mismo autor


Traducciones de este texto
0

 Los comentarios de los miembros


print e-mail
Visualizaciones: 1732 .



Dintre poeziile lui Valeriu Barbu (42)
poemas [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
por [Mioriþa Alba ]

2008-03-20  | [Este texto, tienes que leerlo en romana]    | 



martie 2008

1.) bigbang personal și indivizibil

acum
este minutul acela
al aparențelor, până și
libertatea capătă țarcul ei
ceea ce ar însemna că
singura certitudine-i iubirea

acum este minutul celălalt,
al începutului, până și
libertatea se angajează
ceea ce ar însemna că
destinul cu determinare
mă predă în gestiune iubirii

iată cum se naște o explozie
imensitatea
dintr-un trup plăpând, asediat
din toate părțile de lumină –
nu-mi mai servește la nimic
orologiul…

sunt o bărcuță din hârtie
în mijlocul oceanului, astfel
bigbangul este proprietarul
avându-mă
_________________


2.) un alt moment de bine

cu un text în urmă – că așa
îmi măsor eu timpul
bigbang-ăneam galactic
naufragând pe o insulă mare cât
o bătaie de aripă
a unui fluture pe
pistilul gol
al unui crin

deja am o lume
de la textul acesta încolo, am…
dilematic mă încercuie
și mi-e bine – nu a cântec
nu a dans ori… urlet
ci destul de pur
și aproape simplu

orânduire nouă
libertăți noi
capăt
«ce mă fac»-ul a crescut mult
își cere obolul și…
mă dau
_________________


3.) Dă-mi…

un ceas cu frână
să iau curbele mai
lin
să nu devin detaliu
în decorul altui destin

o sapă chimică sau
măcar electromagnetică
să-mi plivesc sera
prea multe ierbi peste flori
crescut-au

o strângere de mână
în locul celei de
inimă
să știu că nu trăiesc
unicul rătăcitor – cum mor nu contează

prietene…
_________________


4.) «Mine»

mine-ul ăsta-i
scufundat trei sferturi
în ceva sintetic
terapii dualiste
deasupra flutură lasoul
orologiilor
niciodată fixate între ele
un ciob de oglindă-mi zice
BAU…
văd
o corcitură de marțian
și lunatic
cu mofturi pământene deprinse –
doar iubirea nu-i
reflex dobândit

câteva harfe burgheze și
enervări ancestrale
îmi dau lustru
restu-i instinct trifurcat

mestec ciobul de oglindă… ieah!
…e amar
_________________


5.) poștașul nu mă cunoaște…

scrisori hidratate și
scrisori ca niște limbi de foc
ți-am trimis, dar
n-ai răspuns sau n-ai…

să-nțeleg că
nu mi-au tradus pe înțelesul tău chinul
înfășurarea pe grumaz
a distanței care
ne separă?!
_________________


6.) …norului meu preferat

plouă –
șireturi
sus, norul s-a descheiat la teniși
«umblă cu grijă, să nu te-mpiedici…
mai încolo, vei da de un ghem auriu
și nu se știe…»
_________________


7.)variațiuni pseudopoetice

la-nceput a fost tăcere, până…
la un alt început
când a fost Cuvântul

a aflat asta și femeia și
s-a dus naibii pacea galactică
mai târziu
a prins năravul și bărbatul…
bârfa-i întregită astfel

vântul cară această cremă sus
pe piscuri –
de-ar fi măcar rugăciune… dar nu;
Cuvântul S-a retras în Sine
poruncește:
«Liniște în sala de mese!»
Atunci
un șmecher a inventat scrisul
Câtă cerneală a risipit umanitatea!?!

V-am trimis mental
dar voi
ați rămas striviți de semnul =
femeie – bărbat deasupra păcii…
așadar
mestec hârtie și rememorez:
«să fie lumină!» întâia poruncă
Mulțumesc, Doamne, așa văd
să scriu…
Taci, femeie, însoțește-mă
chiar dacă semnul egal
stă mai mult în dreptul tău
bine că… mai am pe cel al mirării
…cine știe până când!

răsucirea acestor silabe ține esența
_________________


8.)chiar și așa

Să fii un pom
ramuri pline până la pământ cu fructe
trecători
să nu te vadă
nimeni să nu vrea darul
putrezind într-un târziu
la rădăcină

Să treacă ani
pentru ca să afli
că ești gol, nu ai iubit
niciodată
a fost doar o iluzie dorită

umbră ierbilor grase, florilor
împlăpânzind
ai fost

într-o dimineață
din amintiri amare viața ta
s-aduni cenușă rece ningând
zădărnicii
iată
am zugrăvit mai aspru decât moartea
trecerea
în pulberi, prin vremea hărăzită ție
a granitului dat zidirii unei lumi

Tu nu fi așa, prietene, viu
înseamnă pasiune
trezește-ți iubirea din cinci în cinci secunde
chiar și așa risipești veșnicii
_________________

Valeriu Barbu
str. Traian 252,
cod. 800186,
Penitenciar, Galați

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii La casa de la literatura poezii
poezii
poezii  Busca  Agonia.Net  

La reproducción de cualquier texto que pertenece al portal sin nuestro permiso està estrictamente prohibida.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Política de publicación et confidencialidad

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!