de câte ori îmi întind palmele,
aproapele îmi scurtează viața
cu zâmbete superioare,
prelucrate de diavol,
amestecate în gust
de cenușă, suflată în vânt!

de câte ori îmi pierd echilibrul,
iubirea îmi aduce aminte să caut
fluturele roșiatic
din sufletul meu,
poezia cu rimă de toamnă,
întâlnirea lui Dumnezeu...

6 septembrie 2007, 23:00