Am ales pentru azi,
culoarea speranței,
verdele crud,
asemeni colțului ierbii!
Privesc răsăritul,
berzele s-au întors,
pe la cuiburi.
Ascult vântul,
ce jucăuș îmi trimite
petale de flori
și mă-nvăluie,
în mireasma magnoliilor,
prinse în pletele mele.
Mă rotesc,
asemeni ghiruetei în vânt,
amețesc de atâta culoare,
simt viața pulsând
cu fiecare secundă.
Am vrut să opresc
acele ceasornicului din noi,
dar... îmi e cu neputință.
Păsările se rotesc neincetat,
în înalt,
pe la cuiburi.
Ding-dang frematat,
alintat,
chemarea se întoarce la mine...
Ca un ecou,
plete în vânt,
suflet deschis,
ca o floare.
Culoarea zilei de azi,
e verdele crud,
al speranței din privirile noastre.