S-au stins,
sub văluri,
văduvele triste.

S-au bătut clopote,
și scârțâit de scânduri,
au cântat imnul funebru,
al coborârii în adâncuri.

S-au stins
sub lacrimi,
văduvele sterpe.

S-au bătut în cuie,
cutiile de lemn,
și funii roase de trecut,
și-au mai amintit odată,
ce trebuie făcut.

S-au stins
sub veghe,
văduvele bătrâne.

S-au bătut lopeți
peste pământ proaspăt,
cu miros de vin,
și s-au aruncat,sub presărare , flori,
peste mormanul de pelin.

S-au stins,
sub uitare,
toate văduvele.