Doar femeia,...

N-am nimic în astă lume
Decât sufletul și-un nume.
Că s-a întâmplat cândva
Ca să am consoarta mea,

E un lucru prea firesc
Ca să mă destăinuiesc,
Doar atât doresc să spun:
Că femeia-i lucru bun

Dacă știe să gătească,
Să spele și să cârpească.
Și deloc întâmplător,
Bună și în dormitor.

Doar s-o prețuim se cere
Ca pe singura avere
După care-am alergat
Până când m-am cununat.

După aia, fieșcine,
Dă de rău, sau dă de bine.
Mă abțin acum,…în fine,
Dac-am dat de rău sau bine.

Am fost ca orice bărbat,
Și flăcău și însurat.
Și-n curand o sa se-ntâmple,
Să port ghiocei la tâmple,...

Doar femeia mi-a rămas
O idilă fără glas:
De amor la tinerețe
Și amic la bătrânețe.