Cineva bătea noaptea în dulap
l-am deschis
și am descoperit ura
roasă de molii
m-a implorat s-o scot
era goală și plină de răni
i-am pus un costum ponosit
o pălărie
am fardat-o
și am deghizat-o în sărăcie
am trimis-o să cerșească
într-un sertar printre hârtii vechi
plângea singurătatea
avea un picior rupt
și un ochi scos
am luat-o și am depus-o cu grijă
pe masa de operație a sinelui
am operat-o
și am trimis-o la azilul
fondat din donațiile altruismului personal
pentru recuperare
într-o scrisoare uitată
între filele unei cărți
în care eroul a înnebunit din dragoste
am descoperit iubirea
era murdară de praf
și lihnită de foame
am hrănit-o cu substanța
iubirii mele pentru semeni
am educat-o
am învelit-o într-un zâmbet
și am azvârlit-o în oamenii răi
a intrat în reacție chimică
cu egoismul și răutatea
și s-a transformat
în elementul binelui
din când în când
mă bântuie în somn
iubirea în bikini
îmi jură fidelitate
fac sex cu ea
pentru ca într-o noapte
bărbatul ei să mi se arate
într-un coșmar
și să-mi spună
cu voce gâtuită
prin care gâlgâia gelozia
că iubirea
pe care am eliberat-o din scrisoare
am hrănit-o
și am educat-o
a devenit o târfă :
se culcă cu toți oamenii răi
cu scopul de a-i schimba
în oameni buni.