Ce-ndepărtat mi se părea în veacuri
Drumeagul ars de febră în răscruce.
Priveau vecini foiala la uluce
Și nu găseau pentru odihnă leacuri.

Un tren oprea în gară, să apuce
Frânturi de tihnă ruptă din hamacuri.
Suiau bărbați și declanșau atacuri
Vorbind de patimi și râvniri năuce.

Biserica cu turla austeră
Măsoară timpul și nu-i dă de rost.
Atrasă-n vremuri aspre de-o himeră

Trăiește azi tot ce cândva a fost
Cu patima aceleia ce speră
Că va ieși dintr-un răstimp anost.


21 octombrie 2007