Mi-a sărit somnul până în celălat capăt de lume
ducă-se am zis
acolo mai e înca lumină
mai sunt tăceri înțelepte
mai sunt râuri care curg în sus
mai sunt stropi de visare
aici nu mai e nimic de zis
nu mai e nimic de făcut
e un fel de altă tăcere
e un altfel de a fi plecat
un altfel de a vedea
și de a ține în palme forma aerului,
mireasma lui
căreia -doar aici- i se spune...tu?