Vreau să strâng lacrimile,
în lutul existenței,
să îngrop tristețile în negura timpului,
să zidesc teama,
în zidul curajului,
iar neputința să o arunc,
în refluxul zbuciumat al mării...

Vreau să redau libertate
speranței încătușate,
să privesc pescărușii în zborul lor,
spre liniștea curcubeului,
să aduc bucuria,
în visele minții,
și să regăsesc adevărul,
în palmele Universului...

Și dacă toate acestea,
își vor afla înțelegerea,
ne vom regăsi aici
pentru totdeauna...