fără unghii pătate fără alei pe care
ai vrea să le umbli pe dedesubt fără buzunare prăpastie
în care mâinile să înghețe spânzurate de umeri

îți iei inima în dinți
și întorci soarele pe dos

găsești
tot soare

răsufli ușurat
inima zboară dintre canini prin aer ca un balon ce se dezumflă
revine în piept face poc precum un coș ce îl storci în oglindă
zicând
/ăsta nu îs eu/