Þi-am sărutat cu privirea
buzele ucise de zâmbet...
Þi-am dezmierdat cu răsuflarea
tâmpla ranita de gânduri...
Þi-am vindecat cu
talpa mea tămăduitoare
rana batraneții
sângerând a seară...
Þi-am cusut pânze transparente
de cochilia omoplaților
să te învăț plutirea...
Degeaba!
Ești prea om ca să fii înger...