Mâine, îți voi rescrie zâmbetul pe o pată de cer,
Imitându-ți tăcerea în formă de vers
Cuvântându-ți chipul ca atunci când nici măcar nu mă știai.
Hai că nu mai scriu cuvinte absurde!
E ultima oară când ne revedem pe această hârtie albă.
La revedere, copila mea cu ochi ireali !
La revedere! E întâia dată când exist într-un cuvânt.
E ultima zi de tăcere, de mâine te voi scrie în gura mare!